Stăpânii mărilor - 5 lucruri despre lumea fascinantă a vikingilor

Vikingii au creat rute comerciale elaborate și s-au stabilit în multe dintre teritoriile pe care le-au cucerit. Erau războinici pricepuți și experți în navigație, stârnind fascinația contemporanilor noștri.

În acest articol îți prezentăm cinci informații interesante despre vikingi, care te vor ajuta să pătrunzi mai ușor în cultura acestor războinici de temut.

Faptul că vikingii erau pricepuți în arta navigării este bine cunoscut. În pofida faptului că foloseau nave ușoare și lungi, care erau ușor abătute de la traseu de vânt și curenți, vikingii au reușit să traverseze Oceanul Atlantic de mai multe ori.

Au ajuns până în Islanda și Groenlanda, teritorii în care s-au și stabilit. De altfel, Leif Eriksson a ajuns în America de Nord cu aproximativ 500 de ani înaintea lui Cristofor Columb.

Spre deosebire de navigatorii din Evul Mediu, care se deplasau adesea pe lângă țărm pentru a se putea orienta, marinarii vikingi navigau mii de kilometri în larg, fără să aibă țărmul ca reper. Mai mult, vikingii navigau adesea în zona Cercului Polar.

Numai că, pe timpul verii, atunci când în regiune soarele nu apune niciodată, nu se puteau baza pe stele pentru a se orienta. Ca să știe în ce direcție se îndreaptă, vikingii foloseau niște cadrane solare din lemn, foarte sofisticate.

În zilele în care era înnorat, foloseau niște „cristale magice” (numite „magice” pentru că nimeni altcineva nu înțelegea cum funcționau) care polarizau lumina.

Legendele nordice vorbesc despre niște războinici vikingi „nebuni”, care au accese de furie și violență incontrolabilă în timpul bătăliilor.

Un studiu publicat în revista American Journal of Psychiatry în 1956 a lansat pentru prima dată „ipoteza halucinogenă” cu privire la sursa acestei nebunii.

Potrivit autorilor articolului, comportamentul violent al acelor războinici era cauzat de droguri: mai precis, o ciupercă halucinogenă, denumită Amanita muscaria (cunoscută în România sub denumirea populară de Buretele muștelor sau Muscăriță)

Din cauza condițiilor neprielnice din Peninsula Scandinavă, vikingii i-au atacat pe vecinii lor de la sud. Acesta este unul dintre motivele pentru care au astăzi o reputație sângeroasă.

Cu toate acestea, raidurile nu erau cel mai important lucru în cultura nordicilor. Acești navigatori antici au creat o multitudine de rute și rețele comerciale.

Distribuiau în Europa și Asia fildeș de morsă și blănuri de urs polar din Groenlanda, mătăsuri și condimente din Constantinopol și chihlimbar din regiunea baltică.

În cea mai mare parte a istoriei lor, vikingii au fost păgâni și credeau într-o multitudine de zei, printre care Odin, Thor și zeița fertilității, Freya. Zeii vikingilor trăiau în Asgard, o lume conectată de Pământ printr-un pod sub formă de curcubeu, denumit „bifrost”.

Profețiile din mitologia nordică vorbeau despre o bătălie a sfârșitului lumii, denumită Ragnarök, care îi va ucide pe zei și va cauza un potop cataclismic, care va distruge Pământul.

Între secolele VIII și XI, unele dintre țintele favorite ale vikingilor erau mănăstirile și bisericile medievale, prost apărate și pline de bogății.

Totuși, la începutul secolului XII, majoritatea vikingilor se convertiseră deja la creștinism, astfel că atacurile de acest gen au încetat treptat.