10 curiozități despre Leonardo da Vinci, geniul care scria „în oglindă”

Numele de familie al lui Leonardo este necunoscut: „da Vinci” înseamnă „din Vinci” și face referire la orașul natal al lui Leonardo, situat în provincia Florența.

Leonardo da Vinci a fost mai apropiat de tată decât de mamă, alături de care a locuit doar în primii cinci ani de viață. De altfel, da Vinci a fost un copil nelegitim, Piero da Vinci nefiind căsătorit cu mama băiatului.

De-a lungul vieții, tatăl său a avut patru soții (una dintre ele avea doar 16 ani). Datorită trecutului aventuros al tatălui lui, Leonardo a avut nu mai puțin de 17 frați.

Iată una dintre cele mai puțin știute curiozități despre Leonardo da Vinci. După ce și-a manifestat, încă de la o vârstă fragedă, aptitudinile de artist, da Vinci a fost luat ca învățăcel de artistul Andrea del Verrocchio.

Dar tânărul Leonardo a fost nevoit să-și amâne debutul în lumea artei, după ce a fost acuzat, alături de alți trei bărbați, de sodomie. Era anul 1476.

La acea vreme, sodomia era o infracțiune gravă. Leonardo, la acea vreme în vârstă de 24 de ani, a fost achitat din lipsă de probe. După ce a scăpat de acuzații, tânărul artist a părăsit Florența, reapărând în 1478, când a contractat o lucrare la o capelă.

În opinia lui Leonardo, între știință și artă, precum și între minte și inimă nu trebuie să existe bariere. Datorită studiilor științifice, îndeosebi datorită interesului față de anatomie, își îmbunătățea stilul și operele de la un an la altul.

În anii 1480, din dorința de a reprezenta cât mai fidel tendoanele și musculatura, Leonardo da Vinci a realizat numeroase disecții, atât pe oameni, cât și pe animale. Își scria observațiile pe foi de hârtie și pe carnețele pe care le ținea la cingătoare.

Aceasta este una dintre cele mai surprinzătoare curiozități despre Leonardo da Vinci. Artistul putea petrece ani de zile lucrând la un singur proiect.

Realizarea picturii murale „Cina cea de Taină” a durat trei ani, însă cel mai mare proiect la care a lucrat artistul a fost o statuie comandată de ducele de Milano. Leonardo trebuia să realizeze o statuie de peste șase metri înălțime, înfățișându-l pe tatăl ducelui pe un cal.

Da Vinci a muncit din greu timp de 17 ani la planurile și modelul operei de artă. Dar, în 1499, înainte să finalizeze opera, armata franceză a invadat orașul Milano, iar statuia a fost distrusă în timpul luptelor.

Sutele de manuscrise care au rămas în urma lui da Vinci dezvăluie un obicei bizar al artistului. Acesta obișnuia să își scrie notițele astfel încât ele să nu poată fi citite decât cu ajutorul unei oglinzi.

Nimeni nu știe cu exactitate de ce făcea da Vinci acest lucru. Unii cred că încerca să-i împiedice pe curioși să-i citească lucrările. Alții cred că, fiind stângaci, scrisul invers îl ajuta să evite întinderea cernelii atunci când trecea cu mâneca peste textul proaspăt scris.

După „Mona Lisa”, „Cina cea de Taină” este cea mai faimoasă operă a lui Leonardo da Vinci. Iar faptul că poate fi încă admirată în biserica Santa Maria delle Grazie, din Milano, este în sine un miracol.

Când francezii au invadat orașul Milano, în 1499, regele Ludovic al XII-lea a avut intenția să taie pictura murală din perete și să o ea cu el în Franța. Într-un final, însă, monarhul a renunțat la inițiativă.

Apoi, în 1796, soldații francezi au deteriorat pictura, aruncând cu pietre în ea. Câteva secole mai târziu, în 1943, în timpul bombardamentelor Aliaților, îngrijitorii bisericii au ranforsat peretele pe care se afla pictura, sperând să o protejeze.

Biserica a fost sever avariată, dar „Cina cea de Taină” a rămas intactă.

Deși era prolific, Leonardo da Vinci nu se grăbea prea tare să-și finalizeze proiectele personale. Multe dintre operele sale au fost abandonate sau lăsate neterminate.

Printre acestea se numără și „Mona Lisa”. După ce da Vinci a murit, în 1519, tabloul (precum și alte lucrări) au rămas la asistentul și prietenul lui, Gian Giacomo Caprotti da Oreno, cunoscut drept Salai.

Unii istorici au speculat că partea dreaptă a corpului lui Leonardo da Vinci ar fi paralizat din cauza unei maladii, ceea ce l-ar fi împiedicat să lucreze în ultimii ani de viață.

Deși Leonardo da Vinci și Michelangelo Buonarroti au fost contemporani, cei doi nu au fost prieteni. Textele epocii îi descriu pe cei doi ca fiind rivali care își criticau reciproc metodele.

Michelangelo îl tachina pe Leonardo pentru incapacitatea de a-și duce la bun sfârșit proiectele (în special celebra statuie comandată de ducele de Milano). Leonardo, în schimb, îl ironiza pe Michelangelo pentru musculatura exagerată a statuilor pe care le sculpta.

Nu doar marile opere ale lui da Vinci au captivat atenția publicului, ci și mâzgăliturile sale. În 1994, unul dintre caietele artistului a fost scos la licitație de casa Christie’s.

Intitulat „Codex Leicester”, manuscrisul a fost realizat între 1506 și 1510, la Milano și Florența. Documentul conține însemnări despre diverse subiecte, de la originea fosilelor la motivul pentru care cerul este albastru.

O altă notiță succintă prezice invenția submarinului. Cel care a câștigat licitația a fost Bill Gates, care a plătit 30.8 milioane de dolari pentru manuscrisul de 72 de pagini.