Efectul fluturelui, adevăr și legendă sau ce este teoria haosului

Teoria haosului afirma ca mici variatii ale unor parametri ai unui sistem complex pot duce la rezultate complet diferite.

Probabil ca ati auzit de efectul fluturelui (ori, în varianta engleza, butterfly effect).

Acest exemplu vine din zona meteorologiei si ne spune ca mici variatii ale vremii într-o anumita parte a globului pot duce la modificari semnificative ale situatiei meteo din alta parte a Pamântului; ori, mai simplu spus, bataia aripilor unui fluture în Bucuresti poate duce la declansarea unui uragan în Pacific.

Aceasta teorie îl are ca parinte pe matematicianul si meteorologul american Edward Lorenz, care în anii 60′ ai secolului trecut a folosit calculatorul pentru a crea modele ale situatiei meteo.

Lorenz a observat cum mici ajustari ale valorilor de intrare (rotunjirea unor valori, punând în loc de 0,345676, de pilda, 0,345) au generat scenarii ale vremii radical diferite fata de cazul în care s-au pastrat valorile initiale.

Pe de alta parte, cercetatorul american a observat un fapt esential, o caracteristica fundamentala a sistemelor haotice: la variatii multiple a valorilor de intrare sunt favorizate anumite modele pentru rezultatele finale.

Asadar, desi nu se poate prezice exact care va fi modelul final în functie de variabila modificata, anumite rezultate par a fi favorite în pofida altora. Aceste modele favorite pentru a descrie starea finala a sistemului au fost denumite ca Lorenzatractori.

Dar teoria haosului poate fi ilustrata si din alta perspectiva, a vietii de zi cu zi.

Sa luam urmatorul exemplu. În loc sa iesiti pe usa casei, asa cum obisnuiti în fiecare dimineata, la orele 8.00, într-o anume zi întârziati un sfert de ora pentru ca vi s-a terminat pasta de dinti, iar tubul cel nou cu pasta s-a lasat greu gasit.

Astfel, în loc sa ajungeti la 8.45 la serviciu, e de asteptat sa ajungeti la 9.00. Numai ca la 8.50 are loc un cutremur devastator care duce la prabusirea cladirii unde aveti biroul, iar toti cei din cladire sunt striviti.

E posibil sa considerati ca vreun zeu bizar v-a avut în vedere si v-a salvat pe dumneavoastra, având el vreun motiv ascuns.

Ori e posibil sa considerati ca ati avut noroc, sa va gasiti un nou loc de munca si în jumatate de an sa descoperiti cum se poate produce energie gratuita nelimitata pentru întreaga omenire (sa zicem ca realizati fuziunea nucleara).

În felul acesta, nu numai ca veti deveni celebru, iar numele dumneavoastra va subzista atât cât va exista specia umana, dar milioane de oameni va vor datora, literalmente, viata.

În felul acesta, pornind de la terminarea unui tub de pasta de dinti, umanitatea se alege cu cea mai mare realizare tehnologica din istorie.

Un sistem complex cum este sistemul meteorologic al Pamântului poate fi privit ca haotic.

În fapt, haosul care apare cercetatorului nu este în fapt haos, ci un sistem atât de complex încât este imposibil sa fie surprins în toate variabilele sale.

Asadar, sistemul haotic este unul determinist, iar daca îi cunosti punctul de plecare si îi poti controla variabilele, îi poti prezice si starile intermediare ori finale.

O alta caracteristica cardinala a unui sistem haotic este aceea ca pornind de la o stare finala a acestuia nu se poate întelege starea sa initiala.

Se întâmpla astfel, pentru ca exista mai multe cai de a ajunge la acelasi rezultat. Necunoasterea evolutiei sistemului face imposibila reconstituirea acesteia doar pe baza starii finale.

Comportamentul haotic este foarte raspândit în natura.

Haosul nu afecteaza doar prognoza meteo, ci a fost identificat de oamenii de stiinta în circuitele electrice, lasere, reactii chimice, dinamica satelitilor din sistemul nostru solar, cresterea populatiei ori vibratiile moleculare.

De asemenea, unii experti afirma ca haosul este prezent în miscarea placilor tectonice si chiar în economie.