Statuia Libertății din New York – cadoul francezilor devenit simbolul Americii

În anul 1865, politicianul francez şi unul dintre activiștii de atunci împotriva sclaviei, Edouard de Laboulaye, propunea să fie construită o statuie reprezentând libertatea, care să fie dăruită Statelor Unite ale Americii.

Expert în Constituția SUA și un susținător al președintelui Abraham Lincoln, de Laboulaye își dorea ca această statuie să-i inspire pe francezi să lupte pentru libertate și democrație. El avea să fie supranumit „Tatăl Statuii Libertăţii”.

Ideea politicianului a fost susținută de sculptorul Frederic-Auguste Bertholdi, care în 1870 a început să deseneze statuia pe care a denumit-o „La Liberté éclairant le monde” (n.n. –„Libertatea Luminând Lumea”).

În anul următor, Bertholdi a călătorit la New York şi a ales drept loc pentru așezarea monumentului Bedloe’s Island. Deşi era foarte mică, insula era vizibilă tuturor navelor care intrau în portul New York, Bartholdi văzând-o ca pe o adevărată „poartă către America”.

Bertholdi a început construcția Statuii Libertății în 1876, la Paris, fiind ajutat de Gustav Eiffel, nimeni altul decât faimosul arhitect și inginer structural care a construit și turnul din Paris care îi poartă numele, turnul Eiffel. Acesta este cel care a realizat scheletul metalic.

Monumentul a fost realizat din plăci subţiri de cupru, bătute în forme de lemn, care au fost montate pe armătura de fier care este învelită în cupru. De altfel, din cauza oxidării cuprului, statuia a devenit verde.

Statuia o înfățișează pe Zeiţa Libertăţii, care stă cu un picior pe lanţul rupt al sclaviei ținând în mâna stângă o tablă cu inscripţia „JULY IV MDCCLXXVI” (4 iulie 1776), dată la care a fost semnată Declarația de Independenţă a SUA.

Statuia „strânge” în mâna stângă Declarația de Independență a SUA, iar în mâna dreaptă ţine o torţă aurită ce simbolizează victoria. Zeița are pe cap o coroană împodobită cu şapte raze, care reprezintă continentele de pe Glob, şi 25 de ferestre.

În 1876 a fost terminată zona cu mâna care susţine torţa, iar aceasta a fost expusă la Expoziţia centenară din Philadelphia. Capul şi umerii au fost finalizați în 1878 şi au fost la rându-le prezentați publicului în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris. Întreaga statuie a fost asamblată între 1881 şi 1884.

În 1884 au fost demarate lucrările pentru ridicarea soclului. Construit în mare din donațiile americanilor, aproximativ 100.000 de dolari, soclul a fost realizat dintr-o piatră rezistentă la acțiunea apei sărate și este în formă de stea.

Deoarece se ştia exact locul unde urma să fie amplasată statuia, aceasta a fost concepută astfel încât să reziste vânturilor puternice și să nu se rupă. Spre exemplu, la un vânt de 80 de km/h, statuia se înclină cu 7,62 cm, în timp ce torţa se lasă cu până la 12,7 cm.

„Miss Liberty”, așa cum îi spun americanii, are o înălţime fără soclu de 46,5 m, iar cu tot cu soclu ajunge la 93 m. Capul are 5,26 m înălţime, distanţa dintre ochi este de 0,76 m, iar mâna ce poartă făclia are cinci metri. Degetul arătător are mai mult de doi metri. Monumentul cântăreşte nu mai puţin de 225 de tone.

Înainte de a călători la New York, Statuia Libertății a fost prezentată, la Paris, ambasadorului SUA în Franţa, Levi P. Morton, la 4 iulie 1884.

Din cauza gabaritului impresionant, pentru a putea fi transportată, Statuia Libertății a fost demontată în nu mai puțin de 350 de piese și îmbarcată la bordul fregatei „Isere” în 214 lăzi.

Nava a ajuns la New York în ziua de 17 iunie 1885, însă deoarece soclul nu era încă gata Statuia Libertății a trebuit să fie depozitată.

Odată terminată construcția piedestalului, în 1886, s-a trecut la asamblarea statuii. Prima piesă care trebuia reconstruită era armătura de fier al lui Gustave Eiffel. Ultima secţiune terminată a fost faţa Statuii Libertăţii care a rămas acoperită până în ziua inaugurării.

Ceremonia de dezvelire a avut loc la 28 octombrie 1886, prilej cu care președintele Grover Cleveland a declarat în fața a mii de americani: „Nu vom uita că libertatea şi-a găsit aici căminul și nici nu vom permite ca altarul ales să fie neglijat”.

Statuia Libertății a fost supusă unui amplu proces de restaurare, care s-a întins pe durata a doi ani, 1984-1986. Deoarece prezenta semne de coroziune, torţa originală a fost înlocuită cu una nouă acoperită cu o foiţă din aur de 24K, iar în prezent se află în holul monumentului.