Curiozități despre viața și domnia Ecaterinei cea Mare a Rusiei

Femeia pe care istoria și-ar aminti-o ca Ecaterina cea Mare a fost, de fapt fiica unui prinț prusac sărac.

Născută în 1729, Sophie von Anhalt-Zerbst s-a bucurat de numeroase perspective conjugale datorită familiei mamei ei.

În 1744, Sophie, în vârstă de 15 ani, a fost invitată în Rusia de către fiica lui Petru cel Mare - Elisabeta.

Necăsătorită și fără copii, aceasta își alesese nepotul său Petru ca moștenitor și, ca urmare, era în căutarea unei soții pentru acesta.

Căsătoria a avut loc la 21 august 1745, cu mireasa (convertită în creștinismul ortodox) care poartă acum numele de Ecaterina, sau Catherine.

Ecaterina și noul ei soț au avut de la început o căsătorie stâncoasă.

Deși tânăra prințesă prusiană a fost adusă la curte pentru a naște moștenitori, au trecut opt ​​ani fără ca tinerii să aibă capii.

Unii istorici consideră că Petru nu a putut să consimte căsătoria, în timp ce alții cred că a fost infertil.

Disperați și nemulțumiți de viața conjugală, Petru și Ecaterina au început „să se bucure” de relții extraconjugale.

Când Ecateriana a născut un fiu, Pavel, în 1754, bârfele afirmau că Serghei Saltykov-un ofițer rus este tatăl copilului.

Elisabeta a murit în ianuarie 1762, iar nepotul ei a urcat pe tron ​​ca Petru al III-lea, cu Ecateriana ca consoartă.

Dornic de noi reforme, el a pus capăt războiului Rusiei cu Prusia, un act care s-a dovedit extrem de nepopular pentru clasa militară a țării.

Pe măsură ce tensiunile creșteau, Ecateriana a pus la cale un plan de răsturnare a domniei lui Petru.

Când planul a fost descoperit în iulie 1762, Ecateriana s-a retras, obținând sprijinul celui mai puternic regiment militar din țară, organizînd arestarea propriului soț.

La data de 9 iulie, la doar șase luni după ce a devenit țar, Petru a abdicat și Ecateriana a fost proclamată singura conducătoare. Pe 17 iulie, Petru a murit, probabil omorît de cître Alexei Orlov.

Deși nu există nicio dovadă că Ecateriana știa despre presupusa crimă, aceasta a aruncat o umbră peste legitimare domnia ei.

Dintre diversele revolte care au amenințat domnia Ecaterinei, cea mai periculoasă a fost în 1773, când un grup de cazaci înarmați și țărani conduși de Emelyan Pugachev s-au revoltat împotriva condițiilor socio-economice dure ale clasei celei mai joase a Rusiei, iobagii, punînd sub semnul întrebării validitatea domniei sale.

Pugachev, era un ofițer al armatei care a susținut că el este de fapt Petru al III-lea care a reînviat și, prin urmare, moștenitorul legal al tronului rus.

Îngrijorată de un potențial rival la tron, Ecateriana a lovit cu toată puterea armatei ruse. Susținătorii lui Pugachev l-au părăsit în cele din urmă, iar el a fost capturat și executat public în ianuarie 1775.

Ecateriana rămînea fidelă faimoșilor iubiți, atât în ​​timpul relației, cât și după încheierea acesteia. Ea le oferea titluri, terenuri, palate și chiar oameni.

Dar poate că nimeni nu s-a bucurat de beneficiile ei mai mult decât Stanislaw Poniatowski, unul dintre cei mai vechi iubiți și tatăl unuia dintre copiii ei. În 1763, cu mult timp după ce relația lor s-a încheiat și un an după ce a ajuns la putere, Ecateriana i-a oferit sprijinul (atât militar, cât și financiar) în efortul lui Poniatowski de a deveni rege al Poloniei.

Cu toate acestea, odată ajuns pe tron, noul rege, despre care Ecateriana și alții credeau că ar fi o simplă marionetă a intereselor rusești, au început o serie de reforme menite să consolideze independența țării sale, transformîndu-le într-un conflict interstatal.

Domnia Ecaterinei a fost marcată de o vastă extindere teritorială, dar nu a făcut prea mult pentru a atenua suferințele poporului ei.

Chiar și încercările sale de reforme guvernamentale au fost adesea împiedicate de marea birocrație a Rusiei.

Cu toate acestea, Ecateriana este considerată una dintre cele mai luminate conducătoare din Europa.

Ea a scris numeroase cărți, broșuri și materiale educaționale menite să îmbunătățească sistemul de învățământ din Rusia.

După moartea sa, la 17 noiembrie 1796, dușmanii de la curte au început să răspândească diverse zvonuri despre zilele finale ale Ecaterianei.

Unii au afirmat că aceasta murise în timp ce se afla pe toaletă. Alții și-au dus povestea pătrunzătoare și mai departe, perpetuând un mit care a rezistat timp de secole: că Ecateriana, a cărei viață sexuală era un secret deschis, murise în timpul unui act sexual cu un animal.

Deși dușmanii ei ar fi sperat la un final scandalos, simplul adevăr este că Catherine a suferit un accident vascular cerebral și a murit liniștit în patul ei a doua zi.